FILE DE PATERIC MARAMUREȘAN..

A PLECAT LA VEȘNICILE LĂCAȘURI ARHIPĂSTORUL IUSTINIAN AL MARAMUREȘULUI

Cu 95 de ani în urma, în Vatra Maramureșului, se năștea din mamă curată și creștină, Ioan copilul Familiei Chira și slujitorul lui Dumnezeu, pentru câteva decenii bune. Omul care se temea cu adevărat de Dumnezeu și pe care l-a iubit cu tot sufletul, cu tot cugetul și din toată inima. El, Ioan, este cel ce va da viață Mănăstirii Rohiei, va trai în plin “drama jugului comunist”. Tânăr preot și stareț, după cum va mărturisi personal, se culca seara îmbrăcat și nu era sigur că a doua zi îl va prinde vremea în incinta mănăstirii, sau în vreo cameră de anchetă. Atât a fost de hăituit! Iubit de popor și de credincioși, va fi ridicat în treapta episcopală pe care o va împlini cu desăvârșire și dăruire totală. Spre sfârșitul misiunii înalte de episcop și „întâistătător” al Maramureșului, și se va bucura de rangul arhiepiscopal ca o încununare a reînvierii vieții spirituale a Maramureșului. Mănăstirile și bisericile sunt înoite, înfrumusețate, pictate și împodobite cu odoare sfinte, sub mâna harnică și binecuvântarea vrednicului arhiepiscop. Azi când Dumnezeu i-a oferit șansa “marii călătorii” printre stele spre tronul Sfintei Treimi, blândul și bătrânul arhiepiscop, se desparte cu aceiași durere și de rămășițele trupului pământesc, și de fii și păstoriții duhovnicești. Poate deplin mulțumit, de tot ce a lucrat în Via lui Dumnezeu, poate și dorit de o întâlnire cu Marii Trăitori ai Ortodoxiei, Mitropoliții Antonie și Bartolomeu, Cleopa și Paisie, Benedict Ghius și Sofian Boghiu, poate dorul de Blândul Iachint, prietenul său de suflet de la Putna lui Ștefan.. ; și mulți alți trăitori ca Serafim Man, Dometie Manolache, Arsenie Papacioc, Arsenie Boca, Sandu Tudor-Daniil, și câte inimi mari care au zidit în Viața Bisericii și în Trupul Tainic al lui Hristos. Bun păstor, bun părinte duhovnicesc, bun duhovnic și un suflet mare, iubit în tot Ardealul, a dus cu demnitate și răbdare demnitatea arhiepiscopala, încheind generația strălucitoare a nonagenarilor ierarhi: Bartolomeu Anania, Gherasim Cristea, Teoctist Arapasul (patriarh), Eftimie al Romanului, Ioachim al Hușilor și Iustinian al Maramureșului. Această pleiadă de mari slujitori și păstori, sunt curate “File de Pateric Romanesc” al Bisericii Ortodoxe Romane. Acum când sufletul Marelui Arhipăstor, se bucura de vederea îngerilor și a luminii dumnezeiești iar pe pământ mai sunt ochi scăldați în lacrimi calde de despărțire, rugăm pe Marele Mântuitor Iisus Hristos sa verse haruri bogate peste vestejitul trup, dar înduhovnicit de frumoasă lucrare călugărească și arhierească. Să bucure sufletul lui cald și bun și iertător de Tată Duhovnicesc, de Bunic Duhovnicesc de Părinte și Păstor, lesne iubitor și iertător, în Ceata Mărturisitorilor cu Drepții și Cuvioții, după 70 ani de lucrare în Ogorul Domnului și al Sfintei Scripturi.

Ca Mărturie Vie a Dreptei Credințe, ca apărător al Tezaurului Ortodox, Nemuritor și Veșnic în Țara Ardealului, răscumpărat și păstrat cu sânge românesc și mucenicesc, ne rugam de aici din Sânul Bisericii Luptătoare de pe Pământ, ca sufletul frumos al Vrednicului Arhipăstor, sa fie răsplătit cu Nevestejita Cununa a Măririi Dumnezeiești, după cuvântul Marelui Apostol Pavel: Că eu de-acum mă jertfesc şi vremea despărţirii mele s-a apropiat. “Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui. Sileşte-te să vii curând la mine..” (Timotei 4, 6-9) Fie ca mila lui Dumnezeu să-i dăruiasca veșnicia nemuririi dumnezeiești și mult râvnita, cununa a mântuirii… Azi mulțumim lui Dumnezeu, că mai avem în cer, un nou martor al Învierii lui Hristos și al Reînvierii cu Hristos, și fierbinte rugător la TRONUL SFINTEI TREIMI, VEȘNICA LUI POMENIRE!!! FRUMOASĂ AMINTIRE ȘI DUHOVNICEASCĂ PREȚUIRE, DORMIȚI SOMNUL TAINIC, AL TEOLOGIEI MORȚII ÎN HRISTOS “Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră..”(I Corinteni 15:14) Căci, dacă Hristos a înviat și noi vom învia. Și acesta este fundamentul învățăturii creștine. „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa mea de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” (Galateni 2,20) Veșnica Pomenire!!! Părintele Calistrat, Mănăstirea Vlădiceni, 30.10.2016