Primavara duhovniceasca – Postul Invierii lui Hristos

Citind in Cartea Facerii, raiul este prezentat in mod catafatic afirmativ ca si o gradina. Deci omul “chipul si asemanarea lui Dumnezeu” este asemenea lui Dumnezeu, stapan al propiei sale mintii, asa cum si Dumnezeu este stapanul raiului.

Inzestrat cu puteri sufletesti, in numar de zece, omul mai are pe langa nemurire si puterea cuvantatoare, singurul mod de comunicare cu Creatorul sau. Apoi frumusetea mintii omului mai consta in faptul ca avem din alcatuirea “plamadirii sfinte” si inteligenta.

Aici sta toata taina sufletului, cum zic Scripturile: “Luminatorul sufletului este mintea, asa cum luminatorul trupului este ochiul.” Matei 6:22

Vorbim de fapt de ceea ce spune Domnul Hristos in discursul mesianic, “au ochi si nu vad, au minte si nu pricep”. Matei 13:14

Daca ne gandim la semnalul de alarma tras al ideilor contradictorii actuale, intre modul de a vedea lucrurile in jurul nostru si invatatura revelata, ne dam seama ca traim vreme de miopie a sufletului si a mintii, astfel iesind din sfera invataturii Duhului Sfant.

Abaterea de la litera Duhului Sfant din Scriptura este primul semn al slabiciunii sufletesti si al slabirii in credinta revelata. Ortodoxia are trup si suflet, trupul fiind fapta buna filantropica fata de semenii nostri. Relatia cu intreaga creatie este examenul nostru in relatia cu Dumnezeu. “Faceti oamenilor ce doriti sa va faca ei voua”. Matei 7:12, sau “intru cat ati facut celor mici ai Mei, Mie mi-ati facut”. Matei 25:45

Vrem asemanarea cu Dumnezeu? Atunci trebuie sa imitam atributele Lui divine. Sa fim buni, blinzi, milostivi, ingaduitori, smeriti, omenosi sa putem castiga prezenta Duhului Sfant in noi: “Roada Duhului este dragostea, pacea, bucuria, indelunga rabdarea, bunatatea, facerea de bine, credinta, blandetea si curatia…”. Galateni 5:22-23

Se pare ca avem ochii tinuti sa nu-L cunoastem, ori traim in noaptea mintii, dupa propriile idei intrand in contradictie cu scripturile, cuvantul lui Dumnezeu invocand mereu aceiasi autori anonimi, (“sfintii parinti”, fara nume, fara opera). Acesti pseudo-sfinti care vin in sprijinul unor crestini zeloti, ce vor cu orice pret o biserica in afara viziunii clare si sfinte a Epistolelor sfantului Apostol Pavel.

De aici ne dam seama ca iesirea din lumina Sfintelor Scripturi este iesirea din adumbrirea si lumina Duhului Sfant. Canoanele Bisericii sunt in fapt tot legiuri sfinte sub lumina Duhului Sfant, in lumina sobornicitatii, dar si apostolicitatii Bisericii: “Parutu-s-a Duhului Sfant si noua”. Fapte 15: 28

Frati crestini, cine are urechi de auzit sa auda si cine are ochi de vazut sa vada! Nu avem voie sa iesim din staulul Bisericii lui Hristos cel Rastignit si Inviat! Nu putem pleca urechea la iesirile in decor a unor crestini lipsiti de lumina intelegerii Duhului Sfant si a darului lntelepciunii sfinte-harismatice.

Unii crestini, poate sub pretextul bunei intentii, pun in contradictie Sfanta Scriptura cu apotolicitatea Bisericii si sobornicitatea canonica patristica prin trunchieri textuale din Pidalion, invocand erezii, schisme imaginare, dupa frustrarea si incapacitatea mintii lor nedesavarsite.

Sfantul Apostol Petru ne avertizeaza ca in Sfanta Scripura “sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare.” – 2 Petru 3:16

Alteori ascunzandu-se dupa Traditia Bisericii, Patristica Bisericii, Canoanele Bisericii, interpretate la voia lor si a mintii lor (2 Petru 3:16) nu patrund la justa lor valoare sfanta, se ratacesc nestiind scripturile nici puterea lui Dumnezeu (Matei 22:29)

Sa nu uitam ca apostolicitatea si sobornicitatea sunt complementare si se sustin una pe alta. Apostolicitatea da autoritate sobornicitatii, iar sobornicitatea isi trage seva revelata a invataturii Duhului Sfant din Apostolicitate.

Apostolicitatea isi ia viata din Domnul Hristos Cuvantul si Fiul lui Dumnezeu Cel de o fiinta cu Tatal din veci si din Mama sub vremi, Intrupat din Fecioara Maria: “Doamne, la cine ne vom duce? Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice.” Ioan 6:68

Deci vremea aceasta sfanta a postirii si nevointelor duhovnicesti are rolul de a deschide sufletului portile luminii spre adancurile raiului duhovnicesc din launtrul noastru. Locul unde Hristos ar trebui sa locuiasca permanent prin trezvie si neincetata rugaciune.
Scopul postului este luminarea mintii, deschiderea ochilor sufletului, dupa cum zice Sfantul Evanghelist Luca, “ochii lor erau tinuti sa nu-L cunoasca”. Luca 24:16

Iar “sufletul Ortodoxiei”, partea duhovniceasca, consta in dobandirea harismelor. Fara duhul temerii de Dumnezeu ne erijam in loctiitori a lui Hristos, dandu-ne ilegitim atribute divine, corectand noi in locul lui Dumnezeu, cazand in judecata, osandire, calomnie, sau vorbirea de rau.

Neavand duhul discernerii, neavand duhul smereniei uitam desavarsit rolul Duhului Sfant in Biserica si ca Domnul Iisus Hristos S-a rastignit pe Cruce si a intemeiat Biserica cu scump Sangele Sau.

Oare putem noi apara Sangele Domnului, sau El Domnul Hristos ne apara si ne da viata vesnica?!

“Eu sunt pâinea vieţii… pâinea care se coboară din cer este aceea din care, dacă mănâncă cineva, nu moare.” Ioan 6:48,50
Instituirea Euharistiei si a Sfintei Liturghii la Cina cea de Taina: “Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi… Matei 26:26-27 este act unic al Invatatorului Celui Mare, al Arhiereului Celui Mare, al Pastorului Celui Mare.

Aceasta lucrare apartine in exclusivitate, in Biserica vazuta, arhiereului uns, fara de care slujitorii din subordinea duhovniceasca nu pot face nimic din Tainele lui Hristos. (Dogmatica Ortodoxa Parintele Dumitru Staniloae, vol 3) – “Ascultaţi pe mai-marii voştri şi vă supuneţi lor, fiindcă ei priveghează pentru sufletele voastre, având să dea de ele seamă.” Evrei 13:17

Deci scopul postului este in fapt curatirea si restaurarea sufleteasca, apoi dobandirea unei mari harisme primite doar de sfintii apostoli: “ Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile.” Luca 24:45

Dar si pentru noi cei mici de pretutindeni, Dumnezeu ne-a dat calea la rai si la Lumina Vietii, prin Euharistie, tamaduirea trupului si a sufletului, “L-au cunoscut pe El la frangerea painii.” Luca 24:35
In consecinta Domnul Hristos este izvorul tuturor virtutiilor, fiind prototipul absolut al umanitatii ce a cazut prin neascultarea lui Adam: “Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia.” 1 Corinteni 15:22

Daca ne gandim la lucrarea Duhul Sfant in Biserica, avem marturie ca Hristos nu lucreaza in mod particular ci lucreaza Universal in Biserica Sa, numai prin cei care-L asculta: “Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul” Ioan 3:8, pentru ca Domnul Hristos ne spune: “Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl Meu vi le-am făcut cunoscute. Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu.” Ioan 15:14-16

Deci pana nu calatorim duhovniceste prin cartile lui Moise, prin psalmi, prin prooroci pana la Hristos, nu ajungem la El si nu-L vom cunoaste: “Dar ochii lor erau tinuti ca sa nu-l cunoasca”. Luca 24:16 Cu atat mai mult fiind ostili fata de virtutea smereniei, a ascultarii, a lucrarii duhovnicesti si cuvintelor Scripturii ne abatem spre lucruri contrare eticii crestine, eticii morale si eticii duhovnicesti.

Ar trebui ca aceste 40 de zile de osteneli duhovnicesti sa fie prilej de restaurare sufleteasca sa ne curatim miopia mintii si sufletului, sa curatim patimile grosolane si subtiri, sa fugim de: indrazneala, mandrie si obraznicie, sa aratam ca urmam lui Hristos asa cum ne-o cere Domnul: “Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară.” Matei 11:29,30

Si asa, curatind simitirile sufletului si ascunzisurile inimii de intunericul patimilor sa auzim cantarea pascala: “Să Invieze Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El. Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topeşte ceara de faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu..” Psalmul 67:1-2

Fugind de pacat sa ne apropiem de Dumnezeu, urand pacatul Il iubim pe Dumnezeu, nemailucrand pacatul ne unim cu Dumnezeu.
Pentru incepatorii in cele duhovnicesti, Patericul spune: “Doamne si de vreau si de nu vreau Tu mantuieste-ma.” Precum si Scripturile arata: “Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci n-am venit ca să judec lumea ci ca să mântuiesc lumea.”

“Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi nu primeşte cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca în ziua cea de apoi.” Ioan 12: 47,48

Post binecuvantat si lucrare duhovniceasca in ogorul sufletelor noastre!

Parintele Calistrat Chifan Manastirea Sf. Ioan Teologul Vladiceni-Iasi.
Inceputul Postului Invierii Domnului